BioZheolyth

Zeoliţii sunt aluminosilicaţi naturali hidrataţi cu structură cristalină care se găsesc în natură sub formă unor depozite de tuf vulcanic. Acest mineral a fost descris pentru prima dată de chimistul Axel Fredrik Cronstedt în 1756. În natură, zeoliţii s-au format prin depunerea cenuşii vulcanice în lacurile cu apă sarată.
Cercetările rontgenometrice au arătat că, structurile cristaline ale zeoliţilor sunt formate din reţele tridimensionale. Particularitatea acestui mineral constă în proprietatea cristalelor de a fi foarte poroase, fiind traversate de numeroase canale submicroscopice, care formează un schelet anionic (cu încărcătură electrică negativă). Datorită structurii microporoase au capacitatea de a absorbi particule cu sarcină electrică pozitivă (cum ar fi metalele grele) dar şi molecule de dimensiuni mici, care sunt incorporate în aceşti pori, ajutând la eliminarea lor. Astfel se poate explica capacitatea zeoliţilor de a elimina toxine, bacterii, gaze intestinale, metale grele sau radicali liberi, datorită includerii lor în această reţea de canale submicroscopice din structura cristalului, care o dată cu traversarea tubului digestiv, reuşeşte să cureţe pereţii intestinali, ajutând la eliminarea lor. Zeoliţii au extrem de multe aplicaţii practice în: cosmetică, medicină, inginerie nucleară, petrochimie, agricultură, separarea metalelor grele, dedurizarea şi purificarea apei.